Îmi exprim sprijinul ferm față de pozițiile și revendicările exprimate, în cadrul protestelor de la București, de reprezentanții personalului medical din România.Parlamentul European a auzit vocea personalului medical aflat, zilele trecute, în stradă, la București! 3 din 4 drepturi contractuale nu ajung integral la angajati, calitatea vietii profesionale e sub pragul acceptabil, 1 din 3 angajati se afla in zona critica, 71,2% dintre angajati sunt sub pragul de satisfactie salariala, iar 31,7% au risc ridicat de burnout. Securitatea și sănătatea la locul de muncă pentru personalul sanitar nu sunt un lux, ci o condiție de siguranță națională. Studiile comandate la nivel european confirmă nemulțumirile dumneavoastră: exodul personalului, riscurile psihosociale imense și eșecul unui dialog social real în absența unor sindicate puternice.

Protestele de la București coincid cu adoptarea, în Parlamentul European, într-o ședință reunită a comisiilor EMPL și SANT (Sănătate Publică), miercuri, 3 iunie, a raportului „Planul de criză privind forța de muncă din sănătate în UE: sustenabilitatea sistemelor de sănătate, ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă în sectorul sanitar”. Potrivit documentului, situția e și mai gravă la nivel european: sistemul sanitar din UE a pierdut 1,2 milioane de angajați și funcționează în avarie. De aceea, Parlamentul European solicită Comisiei Europene și statelor membre implementarea unor măsuri de urgență:

• Recunoașterea deficitului de personal ca hazard ocupațional: Raportul stipulează în mod explicit că nivelurile nesigure de personal (lipsa cronică de angajați) reprezintă un hazard ocupațional major, întrucât suprasolicitarea fizică și psihică dublează riscul incidentelor legate de siguranța pacienților;
• Îmbunătățirea radicală a condițiilor de muncă și a remunerării: Garantarea unor salarii echitabile conform Directivei privind salariile minime adecvate, asigurarea predictibilității schimburilor și protecția împotriva formelor de angajare precare;
• O strategie pe termen lung privind forța de muncă din sistemul sanitar (HCWF): Documentul cere urgent o strategie capabilă să redreseze deficitul masiv de aproximativ 1,2 milioane de medici, asistenți și moașe la nivelul UE, fixând ca țintă creșterea forței de muncă cu cel puțin 1 milion de profesioniști în următorul cadru financiar multianual (2028–2034);
• Atragerea tinerilor în sector: Dezvoltarea de strategii integrate de retenție și sprijinirea financiară a stagiilor de practică și a rezidențiatelor pentru a combate exodul creierelor (brain drain);
• Sănătatea mintală și riscurile psihosociale: Solicitarea de programe accesibile de suport psihologic și gestionarea bolilor musculo-scheletice, care constituie principala cauză de părăsire a profesiei din motive de sănătate.

Acest plan de criză privind forța de muncă din sănătate este exemplul concret că promisiunile pe care le-am făcut în cadrul conferinței naționale „Cum evaluăm dialogul social în sănătate? Indicatori, dovezi și soluții pentru creșterea calității vieții profesionale”, ce s-a desfășurat la Iași, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, au fost respectate. Prin corelarea directă a demersurilor sindicale din România cu pârghiile legislative de la Bruxelles, am creat o punte de legătură care, sper, va contribui la “însănătoșirea” sistemului românesc de sănătate. Altfel, întreaga populație a României și, iată, a întregii Uniuni Europene, s-ar putea îmbolnăvi incurabil.