Migrația este un subiect sensibil în Europa, mobilizând două scenarii extreme: fie ”Zidul”, care ar trebui să transforme continentul într-o fortăreață inexpugnabilă, fie ”Poarta Deschisă”, în așteptarea milioanelor de lucrători veniți să salveze economia europeană. Ambele variante au beneficii și riscuri, au susținători și adversari. Ca europarlamentar, am datoria să ascult toate părțile interesate, toți ”stake-holder-ii”, cum se spune în mediul corporate. Să cunosc problemele fiecărui actor social, să căutăm împreună soluțiile și să le susțin în Parlament pe cele care răspund în cea mai mare măsură ideologiei ECR și, deasupra acesteia, interesului național.
În acest sens, am organizat o conferință privind impactul migrației în industria HORECA, o industrie care ar trebui să capete o pondere tot mai mare în PIB.
Nu doar în România, țară pe care o reprezint în PE, ci în întreg blocul comunitar, HORECA se confruntă cu o criză de personal, forța de muncă disponibilă pe plan local nu acoperă necesarul, din mai multe motive.
Competiția acerbă din domeniu impune plafonarea salariilor, munca este grea, presupune un program neregulat, efort fizic și stres, iar salariile, cum spuneam sunt mici. În weekend sau de Sărbători, industria ospitalității are nevoie de personal suplimentar, la fel în perioadele de vârf de sezon turistic. Cetățenii europeni preferă locuri de muncă mai stabile și previzibile, migranții acceptă salarii mai mici și sunt dispuși să muncească mai mult sau în ture mai dificile.
O bună bucată de timp, țările bogate, cu potențial turistic, și-au acoperit deficitul de personal cu angajați din țările nou sosite în blocul comunitar. Migrația internă, între estul și vestul continentului, nu a pus probleme de integrare. Contextul istoric i-a ținut pe români, bulgari sau polonezi în sărăcie, dar nu a schimbat apartenența lor la cultura și valorile europene, nu a schimbat faptul că suntem cu toții europeni.
Lucrurile nu sunt la fel de simple când vorbim, însă, de migranți care ajung în Europa de pe alte continente. Nu cunosc limba locală, dificultățile de comunicare îngreunează relațiile de muncă, în situații de zi cu zi, și fac imposibilă reacția într-o situație de urgență, de pildă, ceea ce pune în pericol clienții sau colegii de muncă.
Unele firme pot angaja migranți în mod ilegal, ceea ce afectează concurența corectă și poate alimenta rețelele infracționale care se ocupă cu traficul de persoane. Imigrația extracomunitară aduce riscuri privind siguranța cetățeanului, prin infiltrarea unor rețele de crimă organizată (cum sunt cele de trafic de persoane sau droguri).
Am văzut, în țările occidentale, că în zonele unde numărul de migranți crește rapid apar tensiuni sociale și probleme legate de locuințe, școli, asistența socială sau spitalicească.
Riscurile sunt cauzate, deci, de lipsa reglementărilor și de posibilele abuzuri ale angajatorilor, combinate cu probleme de integrare și de supraveghere. Contingentele de lucrători străini pot constitui o soluție pentru criza de personal din HORECA, doar dacă autoritățile și companiile private se implică în rezolvarea acestor probleme.
Sunt mulți străini harnici, care vin pentru un trai mai bun, însă există și persoane care, din păcate, comit infracțiuni grave. Ne așteptăm ca această tendință să crească, dacă nu vom implementa măsuri eficiente. Ca europarlamentar, consider că trebuie să elaborăm strategii naționale clare, centrate pe politicile de dezvoltare sustenabilă și pe prioritatea cetățeanului. În calitatea mea de membru al grupului conservator, susțin ferm că prioritatea națională trebuie să fie interesul și siguranța cetățenilor noștri.