Ca europarlamentar AUR-ECR, care activează în Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie a Parlamentului European, am trimis Comisiei o interpelare urgentă pentru că sunt îngrijorată de soarta întreprinderilor mici și mijlocii, neglijate în viitorul buget multianual. Am vrut să știe cetățenii europeni câți bani sunt alocați acestor actori importanți ai economiei, pe fiecare sector economic în parte. Răspunsul Comisiei: ”Cadrul financiar multianual (CFM) nu prevede alocări în funcție de tipul de beneficiar”. În traducerea limbajului de lemn al eurocraților, asta înseamnă că resursele alocate pentru sprijinirea industriei sunt la comun, iar de bani vor profita, ca de obicei, companiile mari. IMM-urile, a decis Comisia, rămân tot la mâna autorităților naționale, prin controversatele ”planuri de parteneriat naționale și regionale pentru investiții specifice”.
Radio Europa Liberă, în comunism, ne explica de ce trăim mai rău decât occidentalii, de ce sunt hainele noastre mai urâte, mașinile mai puțin performante, televizoarele, depășite tehnologic. Nu există concurență, fabricile nu sunt motivate să inoveze, să-și îmbunătățească produsele sau să ofere servicii mai bune. Monopolul, de stat, în cazul acela, nu are motive să investească în tehnologii noi, să facă lucrurile mai bune, să dezvolte producția.

Ce se întâmplă, în lumea liberă, dacă o firmă reușește să instituie un monopol privat? Prețul crește, deoarece consumatorii nu au alternativă, iar când compania are probleme suferă toți: clienții, furnizorii, întreaga economie. Chiar și într-o situație de oligopol, dacă piața e dominată de două-trei firme, apar aceleași efecte nedorite. Cei trei-patru jucători își împart piața, se înțeleg între ei, explicit sau din priviri, ca să mențină prețurile mari, nu au de ce să investească în noi tehnologii. Inovația stagnează, economia, la fel.
Spre acest scenariu se îndreaptă, din păcate, economia europeană. Vedem de la o zi la alta cum firmele mari înghit firme mai mici, sau fuzionează, devenind gigante, acoperind tot mai mult din piață, până când vor mai rămâne două-trei pe o ramură economică sau alta. Firmele mici și mijlocii, motorul inovației și creșterii economice suferă, sunt strivite de greutatea mamuților industriali sau comerciali. Indicele de insolvență a IMM-urilor a crescut cu 66% față de 2021, arată indicatorii EUROSTAT.

Acesta e unul dintre motivele pentru care Europa rămâne în urmă în competiția tehnologică de pe scena globală și este foarte grav că Executivul de la Bruxelles nu face nimic pentru a echilibra balanța, în acest sens.