Comisia Europeană are un rol de supraveghere și control asupra deficitului bugetar al țărilor membre, care trebuie să respecte regulile fiscale stabilite prin Pactul de Stabilitate și Creștere.
Deficitul bugetar nu trebuie să depășească 3% din PIB, datoria publică nu trebuie să depășească 60% din PIB. Țările care depășesc aceste praguri sunt obligate să ia măsuri pentru revenirea la ”normal”.
Amenințarea cu sancțiuni financiare din partea Comisiei este mai puternică în cazul țărilor care sunt beneficiare nete de fonduri europene (adică primesc mai mult decât contribuie la bugetul Uniunii).
România, țară pe care o reprezint în Parlamentul European, se află în procedură de deficit excesiv, amenințată cu tăierea fondurilor din PNRR și a celor de coeziune. Austria, aflată în monitorizare din ianuarie, după ce deficitul său a atins 4,7% din PIB, pare a fi reușit să evite în ultimul moment intrarea în zona roșie, după ce la jumătatea anului a prezentat Bruxelles-ului un plan de reducere a deficitului, considerat satisfăcător.
De ce am ales cele două exemple?
Haideți să vedem cum a fost ajutată economia austriacă să își revină după dezastrul celui de-al doilea război mondial. Austria a beneficiat, prin planul Marshall, de fonduri reprezentând 8-10 procente din PIB. Fondurile europene de care a beneficiat România, echivalente ale planului de recuperare american, au venit cu țărâita, reprezentând între 1-2% din PIB.
Comisia, care este atât de atentă la deficit cum se întâmplă în cazul României, nu se arată deranjată de datoria publică. Pragul de 60 de procente este respectat de doar două țări: România și Bulgaria. Nu se anunță măsuri coercitive nici pentru Germania, cu 62% din PIB datorie publică, nici pentru Italia, cu 135% sau Franța, care a trecut dublul produsului intern brut anual. Austria, la rândul său, a depășit 80% din PIB, datorie publică.
Comisia nu are doar rolul de supraveghere a Pactului de stabilitate, ci este însărcinată să vegheze dacă tratatele UE sunt respectate și dacă legislația UE este aplicată corect de statele membre, putând lua măsuri atunci când constată că legislația nu este aplicată corect.
Tratatul de aderare al României și Bulgariei, parte din legislația pe care o supraveghează Comisia, nu a fost respectat de Austria, care a blocat prin veto intrarea spațiul Schengen a celor două țări, în 2022. Socio-populiștii care își impart posturile din Comisia Europeană nu au făcut nimic pentru apărarea legislației comunitare, iar reacția Parlamentului European a fost slabă.
Ca europarlamentar ECR vă asigur că grupul conservator va acționa mult mai ferm la derapajele Comisiei. Parlamentul European are atribuții importante de supraveghere și influență politică asupra Comisiei Europene și o poate demite, atunci când constată că aplică o dublă măsură și nu își respectă atribuțiile.