”În urma lui, comandantul gării oftă din greu: generalul uitase de plata consumaţiei şi acum trebuia să plătească el, din buzunarul lui. Avea câteva vizite de astea pe zi. Aşa s-au dus pe apa sâmbetei cele două vagoane cu fân pe care pusese să le tragă pe o linie moartă, după ce le vânduse firmei Lowenstein, furnizoarea de furaj a armatei, ca pe nişte păioase încă nesecerate de pe câmp. Bineînţeles, vagoanele fuseseră din nou vândute statului, dar, pentru orice eventualitate, el le lăsase mai departe acolo. Cine ştie, poate că împrejurările îl vor sili să le mai vândă o dată firmei Lowenstein. În schimb inspecţiile îi dădeau certificat de bună purtare, încât se dusese vestea că la comandantul gării din Pesta se bea şi se mănâncă bine”.
Acest fragment din ”Peripețiile bravului soldat Svejk în războiul mondial” îmi oferă o explicație, mă ajută să înțeleg de ce sunt ținute la secret datele privind ajutorul dat Ucrainei. Romanul comic din care am citat este o operă de ficțiune scrisă între cele două războaie mondiale, pornind însă de la experiențele trăite de autor, de Jaroslav Hasek.
O ficțiune pare și răspunsul dat de dna Marta Kos, în numele Comisiei Europene, la întrebările pe care i le-am adresat, în calitate de europarlamentar ECR, în 3 octombrie. Comisiei i-a luat două luni ca să elaboreze textul de mai jos, trimis în 15 decembrie 2025:
”De la începutul războiului de agresiune al Rusiei până la 3 decembrie 2025, UE și statele membre au mobilizat 187,3 miliarde EUR în sprijinul Ucrainei și al cetățenilor săi. Această sumă include 15 miliarde EUR sub formă de asistență bilaterală financiară și umanitară din partea statelor membre. Comisia nu are acces la detaliile pachetelor de asistență financiară bilaterală pe care statele membre le furnizează Ucrainei și pe care le comunică Comisiei. Suma totală menționată mai sus include și un sprijin în valoare de aproximativ 17 miliarde EUR mobilizat de UE și de statele sale membre pentru a sprijini persoanele care fug din Ucraina. În schimb, sprijinul care permite transportul de mărfuri dinspre și către Ucraina prin teritoriile statelor membre nu este inclus în calculul descris mai sus. Excluderea se datorează complexității acestui tip de sprijin, ținând cont și de faptul că acesta generează în același timp venituri – atât prin creșterea traficului pe infrastructura feroviară, rutieră și portuară a UE, cât și prin creșterea taxelor care trebuie plătite autorităților naționale”.

Iată cele trei întrebări la care Comisia trebuia să dea un răspuns scris, conform articolului 144 din Regulamentul de procedură:
1. Care este până la acest moment contribuția României la sprijinul total acordat Ucrainei?
2. În ce au constat pachetele de sprijin oferite de România de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, precum și în ce constă ajutorul asumat deja de România în viitor?
3. În ce măsura sprijinul oferit prin intermediul coridoarelor verzi, inclusiv cele de la Marea Neagră, a fost contabilizat în calculul ajutorului financiar consolidat acordat de România?

Secretizarea datelor privind pachetele de asistență oferită Ucrainei de către o țară seamănă cu o operațiune de acoperire a urmelor unui jaf. Nu poți să nu te întrebi câte ”vagoane de fân” au fost decontate și plătite de contribuabil, câte or fi fost trase pe o linie moartă, pentru a fi revândute ulterior, cine mănâncă și bea bine la gara din București, dând certificat de bună purtare șefului gării?