Am denunțat, marți, într-un discurs în hemiciclul de la Strasbourg, ipocrizia europeană privind viitorul buget multianual 2028-2034, despre care afirmă că este de fapt mult mai mic decât se laudă eurocrații și are capcane ascunse care se vor resimți în buzunarele europenilor și, implicit, ale românilor:

Deși Comisia Europeană anunță pentru perioada 2028-2034 cel mai mare buget din istoria UE, de aproape 1.8 trilioane de euro, el, de fapt, este mult mai mic față de precedentul exercițiu bugetar. O parte semnificativă – 150 de miliarde de euro, adică împrumuturile PNRR – trebuie înapoiată.

Deși Parlamentul European se laudă ca mărește așa-zisul buget istoric, diferența în plus, de zeci de miliarde de euro, e generată, de fapt, de noi taxe care vor fi plătite de cetățeni, inclusiv de români.

Când vine vorba despre domeniile legislative pe care le acoper din postura de deputată europeană, atrag atenția că agricultura, de exemplu, va fi văduvită de fonduri în viitorul exercițiu bugetar. Mai mult, condiționările legate de o presupusă “încălcare a statului de drept”, ar putea lăsa orice stat membru, deci și România, fără bani europeni.

Politici vechi de 60 de ani, cum e Politica Agricolă, de exemplu, ori Coeziunea, ambele vitale pentru România, nu doar că nu vor mai avea bugetul lor separat, ci vor avea tăieri drastice. În cazul agriculturii europene, 30% mai puțin față de actualul exercițiu financiar.

Vin din țara în care s-au anulat alegerile fără probe și vă spun ferm că această condiționalitate nouă poate deveni lesne un instrument de șantaj. Prin urmare, dacă anularea alegerilor din Romania ar fi considerată o încălcare a statului de drept, banii pentru agricultură sau coeziune ar putea fi suspendați pe loc.

Dacă Uniunea Europeană vrea să continue așa cum a început, cu deplina respectare a intereselor cetățenilor europeni, atunci este datoare să construiască un buget viitor dedicat acestor valori, care să prioritizeze domenii cheie precum agricultura, coeziunea și industria.