În decembrie președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și liderii țărilor din America de Sud au semnat, în cadrul unui summit desfășurat în Uruguay, la Montevideo, un acord de liber schimb. Tratatul se află în prezent în proces de traducere și verificare juridică, urmând să fie supus votului țărilor membre ale UE în toamna acestui an. În calitate de europarlamentar, consider că acordul, în actuala formulă, trebuie respins de Parlamentul European.

Franța, alături de Italia și Austria, încearcă să constituie o minoritate de blocaj în ConsiliulEuropean, ceea ce ar presupune ca dreptul de veto să fie activat de minimum patru țări, care împreună să aibă 35% din populația Uniunii.

De ce ar trebui respins acordul încheiat de Comisie cu Piața Comună a Sudului?

În baza înțelegerii semnate de Ursula von der Leyen, ar dispărea taxele vamale între țărileblocului comunitar european și Mercosur (Mercado Comun do Sul: Argentina, Brazilia, Uruguay, Paraguay, Venezuela și Bolivia). Ridicarea barierelor tarifare ar impulsiona schimburilecomerciale între Europa și America de Sud, oferind un avantaj celor două blocuri comunitare, încompetiția globală, accelerată acum de politicile economice ale administrației Trump, spun susținătorii acordului.

Ca să spunem lucrurilor pe nume, țări cum ar fi Germania, de exemplu, speră să creascăexporturile de automobile sau produse chimice, turând motorul industriei. Italia sau Franța se tem că importurile ieftine de cereale și carne din țările Americii de Sud vor duce în falimentfermierii din Europa, generând o catastrofă socială și un risc strategic, respectiv dependența de lanțurile de aprovizionare cu alimente de peste Ocean.

Ce așteptări au cetățenii unor țări cum este România, pe care îi reprezint în ParlamentulEuropean?

Avem sute de mii de locuri de muncă, în uzinele Dacia sau Ford și în fabricile de componenteauto, care produc pentru toți marii jucători din industria auto, la nivel mondial. Dar, aproape 40% din familiile românilor trăiesc în mediul rural, iar veniturile lor depind în mare măsură de agricultură. La fel ca venitul românilor care lucrează, sezonier, în fermele din Europa. Fermieriidin Polonia și România au suferit pierderi semnificative din cauza ”invaziei” de produse agricoleucrainiene, în ultimii trei ani. Nu văd cum ar face față unui nou asalt al importurilor, de astă data din America de Sud.

Dacă este o certitudine că importurile ieftine din Brazilia sau Argentina vor pune pe butucifermele noastre, nu e deloc sigur că exporturile de automobile germane în țările Mercosur vorexploda, odată cu ridicarea barierelor vamale.

Bine-bine veți spune, nu așa a crescut economia Uniunii Europene, odată cu crearea PiețeiComune, a zonei de liber schimb în interiorul blocului comunitar?

NU.

Au fost înlăturate, e drept, barierele tarifare ce îngrădeau libera circulație a bunurilor, astfel încâta crescut oferta și s-au redus prețurile, dar competiția a fost una corectă, a funcționat concurența. Nu doar taxele, ci și regulile au fost aceleași pentru toți jucătorii. Dacă în cazul automobilelorsunt ușor de comparat indicatorii de performanță, iar cei de siguranță sunt similari, cum putemspune că e o competiție corectă între agricultorii din Brazilia, care folosesc plante modificategenetic și cei din Europa, unde acestea sunt interzise? Sau între crescătorii de animale din Argentina, unde fermele se întind pe zeci de mii de hectare, și micile ferme din Europa, înghesuite de dezvoltarea urbană, strivite de regulile de mediu și spoliate de taxe?

De aceea, cred că un acord cu Mercosur poate fi încheiat doar după includerea unor clauze de salvgardare, care să permită oprirea automată a importurilor agricole, dacă acestea inducperturbări majore în piață, și dacă nu respectă regulile impuse fermierilor europeni.

De aceea, în calitate de europarlamentar voi vota împotriva acordului semnat de Ursula von der Leyen, cu țările Mercosur, la Montevideo.

Piața Mercosur, reprezintă a cincea economie a lumii, cu un PIB de 5700 de miliarde de dolari, anual și o populație de aproape 300 de milioane de oameni. UE are 448 de milioane de cetățeni șiun PIB de trei ori mai mare, de 15.000 de miliarde de euro.

Franța a declarat în repetate rânduri că va vota împotriva acordului. Totuși, susținătorii acestuiasperă că războiul comercial cu SUA va determina Parisul să își schimbe poziția. În fond, tarifeleimpuse de Trump afectează relațiile comerciale cu SUA, principala destinație de export a UE, iarconflictul comercial consolidează ideea necesității găsirii unor noi piețe de desfacere.

„Toată lumea știe că este imposibil să includem clauze în oglindă în acordul cu Mercosur”, a declarat Marie-Pierre Vedrenne, europarlamentară franceză din grupul Renew, afiliatpreședintelui Emmanuel Macron.

Semn că până și guvernul francez realizează că ar putea pierde această luptă, Parisul propuneintroducerea unei „clauze de salvgardare” care ar permite Bruxellesului să plafoneze automat importurile de produse agricole sensibile în cazul în care există dovezi că importurile din Mercosur perturbă piața europeană.

Însă Franța întâmpină dificultăți în a forma o minoritate de blocaj (cel puțin patru țărireprezentând 35% din populația UE), necesară pentru a respinge acordul, întrucât aliațipotențiali, precum Italia și Austria, și-au anunțat între timp sprijinul pentru înțelegere.

Criticii acordului își pun speranțele și în Parlamentul European, care are și el un cuvânt de spusîn procesul de ratificare.

Chiar și Arnaud Rousseau, președintele influentei uniuni a fermierilor francezi FNSEA, a recunoscut că formarea unei minorități de blocaj „ar putea fi dificilă”, dar și-a exprimat speranțacă fermierii francezi vor fi susținuți în momentul votului europarlamentarilor.