În unele țări, măsurile de constrângere sau cele de restrângere a unor beneficii sociale sunt prezentate de guvern ca fiind luate la presiunea Bruxelles-ului. ”Ne obligă Europa”, ori ”sunt necesare reforme pentru a obține fondurile europene”, acesta este genul de scuză invocată de autoritățile naționale când taie banii profesorilor, bursele elevilor sau bugetul spitalelor.

Nu am auzit încă vreun oficial care să spună: ne obligă Europa să creștem finanțarea pentru Sănătate sau Educație. Comisia impune statelor membre tot felul de condiționalități, dar nu și un procent minim obligatoriu, sub care alocările din buget să nu scadă în aceste domenii cheie. De aceea, în calitate de europarlamentar am întrebat-o pe doamna comisar Rodica Mânzatu care este concret suma alocată Educației în viitorul buget al Uniunii și dacă nu ar putea fi stabilit un procent clar pentru Educație, la nivel euroepean, așa cum sunt condiționalitățile de mediu.

Explic imediat de ce ar trebui să fie stabilit un astfel de ”barem”. Iau ca exemplu cazul României, unde tocmai a fost înghețat programul ”masa caldă în școli” și au fost tăiate bursele elevilor, pentru economii la buget. Eurostat ne spune că în România rata abandonului școlar la vârstă fragedă este de 16,8%. Cea mai mare din Europa. Și rata sărăciei în mediul rural este  mare și asta explică de ce părăsesc copiii școala. Fiindcă părinții nu le pot asigura o masă, la prânz, sau pentru că seara se culcă flămânzi, fiindcă lucrează în gospodărie, în loc să învețe.

Iar problema nu este una națională, ci privește întregul bloc comunitar, care, într-o competiție globală tot mai puternică își vede pierdut cel mai important atu: forța de muncă educată, calificată pentru economia viitorului. În plină tranziție de la societatea industrială la o societate a cunoașterii, nu putem accepta ca sute de mii de tineri să rămână pe dinafară. Avem și datoria morală să îi scoatem din sărăcie, dar și nevoie de forța lor de muncă, atunci când vor fi adulți, la nivelul tehnologic al secolului XXI, în spatele tastaturii unui computer, în uzinele viitorului, nu la coada vacii.

Din păcate, răspunsul doamnei comisar a fost unul diplomatic, dovedind că nu vrea să supere guvernele statelor care nu alocă suficient Educației sau Sănătății, și nu să schimbe lucrurile.