Ursula von der Leyen a fost la Constanța, într-o vizită legată de război. O invit și la Băile Cojocna, județul Cluj. Pentru a schimba ceva în politicile Comisiei Europene, dar și pentru a-și mai reduce stresul și a-și crește starea de bine. Eu am fost în vacanța de vară la Cojocna și o asigur că funcționează.

 N-ați auzit de Băile Cojocna? Dacă locuiți în Cluj, e posibil să fi aflat de la vreun prieten sau chiar să fi trecut prin micuța stațiune balneară aflată la 25 de kilometri de capitala județului…Poate e mult spus stațiune, din perspectiva firmelor din turism care operează cu cifre uriașe, care trimit zeci de mii de clienți în sute de locații, folosind linii aeriene cu zeci de chartere.

Chiar dacă nu apar pe harta marii industrii de agrement, internetul îți permite să descoperi pentru vacanță și astfel de locuri, aflate la adăpost de invazia coloanelor de autocare și a grupurilor de turism organizat.

În această vară, am fost cu familia în Cojocna, localitate din județul Cluj cunoscută pentru exploatările de sare ce au funcționat acolo încă din vremea romanilor. Deasupra ocnelor de sare abandonate s-au format lacuri cu proprietăți terapeutice, două dintre acestea fiind amenajate ca băi saline, cu rol de agrement, dar și de tratare a afecțiunilor reumatismale, endocrine și ginecologice.

Amenajarea celor două bazine publice a fost finanțată cu fonduri europene, în 2010, îmi spun gazdele. Complexul Băile Cojocna are un centru de welness cu piscină interioară cu apă caldă salină, saună, solar, săli de tratamente și de sport.

Nu e rău, dar nu e destul. Mai sunt ochiuri de apă salină care pot fi  amenajate, dezvoltând stațiunea. Dotările existente merită un uplift, după mai bine de un deceniu de la inaugurare. Depinde de autoritățile locale și de investitori dacă vor exploata mai mult această resursă naturală din Cojocna.

Ce mesaj vreau eu să transmit, în calitate de europarlamentar, este că politicile și programele Uniunii în domeniul turismului trebuie să fie orientate spre turismul balnear, cu beneficii medicale, sociale și economice evidente.

Turismul balnear reduce stresul și oboseala cronică. Nu sunt acestea principalele probleme ale societății moderne? De asemenea, turismul balnear, promovează un stil de viață mai sănătos, este mai apropiat de natură, folosind factori naturali pentru ameliorarea probleme de sănătate.

Din punct de vedere socio-economic, turismul balnear creează locuri de muncă în comunități mai mici, adesea defavorizate și are o sezonalitate mai redusă decât turismul de litoral sau cel de schi.Este o formă de slow-tourism care poate integra și componenta culturală, gastronomică sau ecologică a unei vacanțe.

Dacă ne gândim la impactul de mediu (iar Comisia chiar exagerează în unele cazuri din acest punct de vedere),  city-break-urile, de exemplu, au o amprentă de carbon mult mai ridicată decât turismul balnear. Transportul cu avionul, concentrarea urbană, cu poluarea din trafic și consumul excesiv de resurse (apă, energie) și aglomerația afectează calitatea vieții localnicilor, infrastructura, patrimoniul cultural. Toate aceste necazuri sunt evitate dacă alegem turismul balnear.

Acesta se practică în destinații mici sau medii, accesibile și cu trenul sau autocarul, consumul este local (apă minerală, produse tradiționale, tratamente) și sprijină economia regională.

De aceea, cred că în ceea ce privește turismul, politicile publice generate la Bruxelles și Strasbourg ar trebui să sprijine mai mult turismul balnear. Concret, să ofere finanțare pentru reabilitarea și modernizarea infrastructurii balneare; sprijin fiscal pentru investiții private în spa-uri, hoteluri, clinici de recuperare; suport pentru realizarea unor strategii naționale de turism integrate cu cele de sănătate și mediu.

Programele europene care ar putea fi folosite sunt: InvestEU ( pentru modernizarea infrastructurii balneare, eficiență energetică, soluții smart-digitalizare). Horizon Europe, care finanțează cercetarea și inovarea, ar putea finanța studii în domeniul tehnologilor verzi de exploatare a resurselor minerale/termale. Evident, fondurile structurale și de coeziune trebuie să sprijine dezvoltarea infrastructurii, regenerare urbană și formarea profesională, adică să finanțeze reabilitarea stațiunilor balneare și trainingul personalului hotelier sau din pensiuni.

UE mai poate oferi asistență tehnică pentru dezvoltarea strategiilor naționale, poate încuraja proiecte  transfrontaliere, schimburi de bune practici etc.

EU4Health sprijină programele de prevenție și sănătate publică, unde turismul balnear poate fi integrat ca instrument de menținere a sănătății populației vârstnice. Fondul Social European Plus (ESF+): finanțează formare și incluziune socială; poate fi folosit pentru programe care implică seniori și tineri în activități comune în cadrul stațiunilor balneare.

Romania are un multe de oferit. Pacat ca majoritatea statiunilor noastre balneoclimaterice sunt in paragina.