Curtea de Conturi din România a semnalat și sancționat, în multe cazuri, așa-numitele ”contracte cu dedicație”. Formula nu este una juridică, dar această expresie, intens folosită de mass-media, descrie cel mai bine situația în care instituții sau companii de stat dirijează bani publici către anumite firme, trucând licitațiile sau achizițiile, astfel încât să fie eliminată din start concurența. Firmele ”preferate” fie oferă mărfuri ori servicii de calitate slabă, fie obțin prețuri supraevaluate, fie amândouă.
Cum reușesc asta? Simplu: caietele de sarcini sunt întocmite cu cerințe tehnice atât de specifice sau de restrictive încât doar o singură firmă le poate îndeplini. Cea care ”trebuie”!
Să ne imaginăm o astfel de situație, ca să înțelegem ecuația: un Consiliu Județean lansează o licitație ca să achiziționeze microbuze electrice pentru școlari. Trei firme se înscriu, dar ce să vezi, cele două cu oferte mai ieftine sunt descalificate, pe motiv că nu au decât 5 stații service în județ, nu șase, cum prevedea caietul de licitație. Sau, în alt județ, ”preferatul” candidează de unul singur, fiindcă autorii caietului de sarcini i-au făcut culoar-doar o singură companie auto produce microbuze cu 18 locuri și două roți de rezervă, nu cu 17 locuri, ca restul lumii.
Dacă aceste mecanisme sunt identificate drept practici de corupție și sunt incriminate penal, există metode de livrare cu dedicație a banilor publici pe deplin acoperite de lege.
Curtea de Conturi Europeană, instituția care verifică modul în care sunt folosite fondurile europene în agricultură (PAC) are mâinile legate în cazul în care, de exemplu, marile conglomerate agricole din Vestul Europei primesc bani pentru promovare ”cu dedicație”. Mecanismul are acoperire legală. În prezent, normele europene impun ca o organizație a fermierilor să reprezinte cel puțin 50% din piața națională pentru a putea accesa fondurile europene. Într-o țară cu o agricultură fragmentată precum România, acest criteriu este aproape imposibil de atins pentru cooperativele emergente. Sute de mii de mici producători, care nu pot atinge acest prag individual, nu au acces la fondurile pentru promovare.
De aceea, ca europarlamentar ECR/AUR, am introdus un amendament privind reducerea pragului de reprezentativitate. Adoptarea acestui amendament va permite și structurilor asociative mai mici accesul la fondurile europene de promovare, asigurând corectitudinea competiției, distorsionată de criteriul actual de reprezentativitate de 50%, o barieră artificială care favorizează doar marile conglomerate din Vest.