China anunță că savanții săi au executat cu succes realimentarea în timpul funcționării a reactorului cu thoriu pe care îl testează în deșertul Gobi, operațiune care aduce tot mai aproape de exploatarea comercială această alternativă la centralele nucleare pe uraniu. Dacă inginerii de la Institutul de Fizică Aplicată din Shanghai reușesc să finalizeze prototipul unui reactor de 100 MW, așa cum plănuiesc, în 2035, strategia nucleară a Chinei se schimbă. Gigantul asiatic este nevoit acum să importe uraniu, dar deține resurse însemnate de thoriu, care îi vor asigura independența energetică și sustenabilitatea, pe termen lung. O altă inovație testată la reactorul din Gobi este folosirea sării topite în locul apei, pentru transferul de căldură din miezul reactorului la pompele ce produc energie electrică. Excluderea apei din ecuație înlătură pericolul exploziei, în cazul unui accident, făcând mai sigură energia nucleară.
Știrile despre reactorul din Gobi au trecut aproape neobservate de presa mainstream. Nu știm dacă partea chineză nu cumva exagerează rezultatele, că dă bine și pentru cotațiile bursiere internaționale, și în presa de acasă. Va mai dura până vom ști cu certitudine dacă reactoarele cu thoriu sunt sau nu o soluție pentru foamea de energie a omenirii.
Cert este că o putere globală cum este China investește masiv în cercetare, dezvoltă puternic domeniul nuclear, fără blocaje ideologice, așa cum se întâmplă în Europa.
Eco-extremiștii, care înclină balanța votului în cooperare cu socio-populiștii, sunt foarte îngrijorați de amprenta de carbon, dar și mai speriați de energia nucleară.
Ca orice utopie, mitul ”energiei verzi”, generate de fotovoltaice și de eoliene, trece sub tăcere efectele adverse ale acestei politici (poluarea în timpul fabricării și după încetarea exploatării panourilor sau moriștilor din plastic, lipsa capacităților de stocare, toxicitatea sistemelor de baterii), fără a mai vorbi de costurile pe care trebuie să le suporte populația și companiile europene.
Dacă experimentul din deșert al chinezilor va fi un succes, vom constata, din nou, că Europa a rămas în urmă în cursa tehnologică și comercială desfășurată la nivel global. Dacă nu merge, nu-i nimic. Economia Chinei nu se va opri: până în 2033, va fi gata hidrocentrala de pe râul Yarlung Tsangpo, care va genera de trei ori mai multă energie decât Barajul Celor Trei Defilee, de pe râul Yangtze, care este acum cel mai mare din lume.
Experimentul ”Verzilor” din UE nu are loc în vreun deșert, ci se desfășoară la scara unui continent, ia cobaii sunt cetățenii din cele 27 de state cărora li se interzice construcția de hidrocentrale, termocentralele pe cărbune, petrolul, energia nucleară.
Eșecul acestui experiment se vede și se simte deja, factura o achităm cu toții. Ca europarlamentar care se opune extremismelor, de orice fel, încerc, la fel ca întreg grupul ECR, să temperez exagerările ecologiste. Reacția cetățenilor din țările Uniunii, trebuie să aducă rațiunea în politica europeană. Altfel, prin dezindustrializare și pierderea competitivității, sărăcia generată de utopia ”Verde” va marca viitorul copiilor și nepoților noștri.